„O investiție care a ieșit sustenabilă din punct de vedere al testării în Master Plan este vechiul canal București-Dunăre, unde lucrările au ieșit, ca perioadă de implementare, după 2030. Încă mai avem de așteptat pentru realizarea acestei investiții. Din discuțiile pe care le-am purtat cu Comisia Europeană se pare că aici rezerva ar fi determinată de partea aceasta de costuri de mentenanță care sunt destul de mari, însă sustenabilitatea economică a acestuia se pare că este confirmată prin regulile pe care le-am avut în cadrul modelului național de transport”, a declarat Boloș la o dezbatere publică organizată luni, la sediul Ministerului Transporturilor, cu privire la proiectele din domeniul naval incluse în Master Plan.
Master Planul General de Transport este un document strategic care va sta la baza planificării investițiilor în transporturi până în 2030 și necesar pentru atragerea fondurilor europene în sectorul de profil în intervalul 2014-2020.
Lucrările la Canalul București-Dunăre au început în 1986 și au fost oprite după 1989.
„Ne-am ocupat de acest proiect o foarte lungă perioadă de timp și discuțiile au fost destul de ample. De fapt, când vorbim de Canalul Dunăre – București, vorbim de amenajarea complexă a râurilor Dâmbovița și Argeș pentru navigație, producția energiei electrice, irigații și protecția împotriva inundațiilor”, a afirmat, prezent la eveniment, Cornel Marțincu, manager al companiei de proiectare IPTANA.
El a afirmat că proiectul ar putea fi inclus în Master Plan, într-o formă etapizată și reanalizată, începând cu investiția pe Argeș și continuată cu lucrările pe Dâmbovița.
Costurile acestui proiect s-au ridicat până în prezent la 1 miliard de dolari, a punctat Marțincu.
„Reluarea acestui proiect de o asemenea anvergură pentru România nu este joacă. Ca dimensiune financiară, cei 1,5 miliarde euro sunt echivalentul alocărilor pentru autostrăzi pe șapte ani destinate României. Pornind la drum cu un asemenea proiect, vor fi susținători pro, adică cei vor spune că este o investiție care trebuie să prindă contur, sau contra, care o să spună că sunt bani aruncați pe geam. Dacă dumneavoastră, în calitate de proiectant, veniți cu aceste soluții și propuneri, care mi se par de bun simț, noi putem să facem această testare cu ajutorul modelului național de transport și să vedem ce reiese”, a spus, în replică, Boloș.
Șeful AM POST a arătat că dacă proiectantul vine cu soluții și explicații, discuțiile ar putea fi redeschise cu Comisia Europeană, iar după o reanalizarea proiectului, o decizie va putea fi luată „împreună cu clasa politică”.
Prezent la eveniment, reprezentantul organizației patronale „Operatorul Portuar” Constanța a afirmat că transportul pe apă este mai ieftin decât cel rutier doar de la 450 de kilometri în sus.
Potrivit informațiilor din Master Plan, proiectul pentru continuarea lucrărilor la canalul Dunăre – București, pe o lungime de 104 kilometri, au un cost estimat de 1,501 miliarde euro, fără TVA.
Sectorul naval are nevoi de finanțare totale de 2,27 miliarde euro în perioada 2014 – 2030, resursele financiare disponibile fiind însă de doar 1,15 miliarde euro, adică jumătate din necesar.